Descrierea Workshop-ului

Motivarea organizării evenimentului

Conceperea, redactarea și publicarea unui articol științific este un proces complex și de durată care își are locul și rolul său distinct în finalizarea și valorificarea oricărei cercetări științifice prin răspândirea ideilor și a rezultatelor obținute în cadrul comunității științifice. Prin publicarea rezultatelor cercetării, autorul contribuie la dezvoltarea și consolidarea cunoașterii într-un anumit domeniu, cum este și cel economic. Implementarea în bune condiții a unui asemenea demers presupune asigurarea coerenței între conținutul și forma de prezentare a articolului, fapt care impune cunoașterea precisă a principiilor de redactare a unei lucrări științifice, respectarea rigorii în redactare, acuratețea cuvântului „scris“, însoțită de o grijă deosebită pentru întreaga activitate de elaborare a textului.

Rezultatele unor studii, cercetări sau experimente nu pot fi cu adevărat cunoscute de către comunitatea ştiinţifică, decât dacă respectă standarde şi reguli impuse de experienţa şi tradiţia activităţii ştiinţifice. Autorul trebuie să cunoască metodologia cercetării științifice și elementele structurale ale unui articol științific. De asemenea, el trebuie să satisfacă cerințele specifice de redactare și mai ales de exprimare, consacrate în cadrul anumitor domenii și grupuri de specialiști, precum și elementele de etică a cercetării și a comunicării rezultatelor obținute, alături de posibilitățile de publicare.

Marile universități din lume au inclus de mult în curriculum cursuri pentru toți studenții privind realizarea și publicarea articolelor științifice, lucru pe care așteptăm să îl vedem cât mai curând și în universitățile românești. În cadrul unor școli doctorale de la noi se fac astfel de cursuri, dar numai ocazional și mai mult pentru o informare sumară, decât pentru înțelegerea procesului de gândire, elaborare și publicare a articolelor științifice. De aceea, acest workshop constituie un excelent sistem de referință atât prin conținutul de idei, cât și prin numeroasele exemple aplicative care converg spre un ghid practic pentru toți cei interesați în a disemina rezultatele cercetării științifice în domeniul economic și al administrării afacerilor.

            Caracterul inovativ al Workshop-lui rezultă din abordarea unui domeniu de interes major şi foarte puţin explorat ce către cercetători.  Organizarea acestui eveniment va avea impact asupra  mediului ştiinţific, deoarece tematica propusă introduce și dezvoltă o nouă abordare a diseminării rezultatelor cercetării. De asemenea, rezultatele acestui eveniment vor lansa direcţii de cercetare. Evenimentul va genera şi activităţi de cercetare colaborative, dezvoltate ca urmare a identificării unor puncte de interes comune ale participanţilor.

Având în vedere cele mai sus menționate considerăm că acest Workshop este unic în felul lui de a trata problema conceperii, redactării și publicării unui articol științific și totodată necesar pentru îmbunîtățirea cercetării în domeniul economic și al administrării afacerilor.

Tematica abordată

Partea întâi – Cercetarea economică și comunicarea rezultatelor acesteia, în contextul general al cercetării științifice. În această secțiune vor fi prezentate o serie de concepte fundamentale necesare înțelegerii fenomenelor specifice acestui domeniu esențial al existenței umane. Lectorii vor prezenta ciclul sintetic sau demersul simplificat al unei cercetări științifice. Se va discuta despre particularitățile cercetării economice moderne ca model ciclic: ciclul primar al inputurilor-outputurilor cercetării, cel secundar al strategiei pe care trebuie să o urmeze un autor, ciclul terțiar al inferenței și controlului conținutului științific și ciclul cuaternar axat pe rezultatele cercetării economice. O parte a prezentării va fi destinată cercetărilor economice moderne și reliefării noilor alianțe dintre domeniul clasic al economiei și domeniile adiacente, generând continuu noi econodiscipline ca domenii inter-, trans- și multidisciplinare. Numai printr-o înțelegere adecvată a noilor dezvoltări științifice se pot realiza și cercetări valoroase în aceste domenii de interfață și interferență, care vin să integreze de fapt cercetarea economică în complexitatea noastră existențială.

Cercetarea economică, indiferent de domeniul ei specific, se caracterizează printr-un proces entropic alcătuit din patru etape succesive: (a) obținerea datelor și informațiilor necesare investigării științifice; (b) selectarea cu atenție a metodelor de cercetare și a metricilor de evaluare a rezultatelor aplicării lor; (c) definirea cu claritate a ipotezelor de lucru, a testelor necesare și a modelelor operaționale care urmează a fi folosite; (d) utilizarea adecvată a legii și a paradoxului în cercetarea economică. Toate aceste etape vor fi explicate de către lectori. Ultima parte a prelegerii este destinată modalităților de comunicare a rezultatelor cercetării științifice.

Partea a doua – Elementele structurale ale unui articol științific. Această secțiune se focalizează pe structura generică a articolelor științifice și pe modalitățile practice de a crește vizibilitatea lor, după publicare. Deși în domeniul economic sunt câteva mii de reviste valoroase în care cercetătorii își publică rezultatele propriilor demersuri de investigație, fiecare jurnal având propria viziune asupra modului de publicare, există un consens aproape general privind structura de bază a unui potențial articol, precum și un set de cerințe minime care trebuie îndeplinite în vederea acceptării acestuia spre publicare. Vor fi dezbătute asemenea elemente generice care sunt esențiale în conceperea și realizarea unui articol științific de bună calitate cu șanse de a fi publicat de revistele din fluxul principal de publicații economice.

Partea a treia – Redactarea unui articol științific. Aceasta este o secțiune aplicativă, în sensul explicării modalității practice de redactare a unui articol științific. Este important de subliniat faptul că o asemenea lucrare trebuie să se realizeze folosind un stil științific definit printr-o serie de caracteristici prezentate foarte clar și metodic de către lectori. Stilul științific se deosebește fundamental de stilul eseistic, în care accentul se pune pe atractivitatea și metaforica literară și nu pe claritatea, precizia, concizia și logica argumentativă. Un articol bun este capabil să explice scopul, metodologia și rezultatele unei cercetări științifice într-o perspectivă atent delimitată de ipotezele și limitele cercetării. Interpretarea rezultatelor și sintetizarea întregului demers într-o serie de concluzii constituie iarăși o cerință fundamentală a redactării.

Acestor cerințe li se adaugă și cele privind modalitatea de a cita în text și apoi de a include în lista finală de referințe lucrările folosite ca suport ideatic și argumentativ în realizarea propriei cercetări. Lectorii vor prezenta cerințele sistemului de referență Harvard, unul dintre cele mai frecvente folosite în publicarea articolelor în domeniul științelor socio-umane, care cuprind și pe cele economice. Secțiunea se va încheia cu prezentarea unor reguli practice privind tehnoredactarea articolelor.

Partea a patra – Modalități de prezentare a unui articol științific. Cercetările științifice și implicit economice impun o activitate finală de diseminare a rezultatelor, în cadrul căreia comunicarea este fundamentală. Comunicarea rezultatelor cercetării prin publicarea sau expunerea lor orală este tot atât de importantă ca și obținerea lor, deoarece este necesară pentru a le face cunoscute, vizibile lumii ştiinţifice din domeniul de apartenență și altor grupuri interesate, în vederea asigurării schimbului de valori şi informaţii. În cadrul unor întâlniri științifice de tipul seminariilor, workshop-urilor, conferinţelor, congreselor și chiar și simpozioanelor, pe lângă forma scrisă și publicabilă mai există și prezentarea orală. În acest sens se vor prezntate două modalități de comunicare a rezultatelor în comunitatea științifică:  prezentarea susținută cu ajutorul slide-urilor realizate cu Microsoft Power Point și Posterul științific.

Partea a cincea – Baze internaționale de date în domeniul științelor economice. Acesta este o secțiune care îi va ajuta pe participanți să înțeleagă universul publicațiilor științifice și modul lui de structurare datorat platformelor și sistemelor informatice de gestiune a documentelor. Vor fi prezentate principalele baze de date internaționale care indexează și comercializează conținutul miilor de reviste din domeniul economic și al administrării afacerilor. Vor fi diseminate informații privind revistele românești din domeniu care au reușit performanțe internaționale de indexare, cu exemple de interes pentru toți cei care intenționează să-și publice rezultatele cercetărilor științifice. Totodată, lectorii vor prezenta principalele edituri și grupuri editoriale care publică reviste în domeniul economic și al adminstrării afacerilor, inclusiv din România.

Partea a șasea – Criterii relevante în alegerea unei reviste științifice. În această secțiune se va aduce în prim-plan ideea de ierarhie a revistelor din domeniul economic și modul în care pot fi accesate asemenea clasificări, susținute pe baza unor indicatori scientometrici, cum sunt spre exemplu factorul de impact, scorul absolut de influență, indicele Hirsch etc. Se vor explica unele sensuri și interpretări mai complexe ale ierarhiilor și indicatorilor prin prezentarea unor exemple practice, pe înțelesul tuturor. Vor fi prezentați o serie de indicatori scientometrici și modul lor de calcul, pentru cele mai importante baze de date internaționale, precum și pentru UEFISCDI. De asemenea, vor fi făcute o serie de sugestii și recomandări privind modul de alegere a revistelor în care se intenționează să se publice, pe baza scopurilor urmărite de autori și a dificultăților de acces.

Partea a șaptea – Bune practice de optimizare a citărilor. Fiecare autor are interesul ca articolele sale să fie citate de cât mai mulți cercetători în domeniu, aşadar se impune luarea unor măsuri în vederea optimizării citării articolului. Optimizarea citării articolului pentru motoarele de căutare îi va crește semnificativ șansele de a fi vizualizat și/sau citat într-o altă lucrare științifică. Ca urmare, un aspect extrem de util care va fi adus dezbatere va fi pe ideea unor strategii de optimizare a citărilor, o modalitate practică de creștere a vizibilității articolelor publicate.

Partea a opta – Criterii de evaluare a performanței științifice. Evaluarea performanței cadrelor didactice și a cercetătorilor din științele economice și administrarea afacerilor trebuie să aibă loc pe baza rezultatelor cercetării științifice diseminate sub forma diferitelor publicații în reviste indexate în bazele internaționale de date și în volumele sau cărțile publicate la edituri cu prestigiu recunoscut, a capacității de atragere a granturilor și finanțărilor, a prestației didactice prin intermediul cursurilor, seminariilor și prelegerilor susținute la nivel licență, masterat, doctorat și postdoctorat, dar și a implicării în activități de reprezentare instituțională, a încheierii de cooperări cu mediul privat, cât și a consilierii și consultanței de specialitate. În România responsabil pentru statuarea criteriilor general valabile pentru promovare, aplicabile în instituțiile de învățământ superior și de cercetare este Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU). În această secțiune a Workshop-lui lectorii vor prezenta o serie de idei privind evaluarea cantitativă și calitativă a performanței științifice în mediul universitar economic, în conformitate cu legislația actuală și cu cerințele internaționale.

Partea a noua – Plagiatul, legislația antiplagiat și etica cercetării. În toate marile universități din lume, se fac eforturi deosebite pentru a se transmite studenților și doctoranzilor necesitatea respectării unor norme de etică a cercetării științifice și a realizării articolelor științifice. Un loc important în cadrul acestor eforturi materializate prin cursuri, seminarii și publicarea de cărți dedicate proprietății intelectuale îl ocupă fenomenul de plagiat.  Lectorii vor explica în mod clar în ce constă fenomenul de plagiat și cum poate fi el prevenit printr-o serie de metode practice și, mai ales, printr-o legislație adecvată. Se va prezenta paradigma semantică a plagiatului. Plagiatul este considerat un act antieducațional, anticultural și antisocial prin definiție. De aceea este foarte important să se cunoască de către toți cercetătorii legislația antiplagiat și modul ei de aplicare. Plagiatul este un fenomen multidimensional, dimensiunea juridică precizând consecințele posibile pentru cei care încalcă etica cercetării. Vor fi explicate normele juridice prevăzute în actuala legislație, respectiv în Legea Educației și Legea Eticii în Cercetare; principalele forme de manifestare a plagiatului, precum și modalitățile practice de prevenire a acestui fenomen. Potențialii autori de articole științifice trebuie să știe faptul că toate revistele indexate în bazele de internaționale date de prim rang folosesc programe software specializate pentru detectarea similitudinilor cu alte lucrări publicate și evidențierea unei eventuale practici de plagiat sau autoplagiat.

Partea a zecea – Publicarea gratuită a rezultatelor cercetării științifice în reviste indexate în Web of Science. Revistele indexate în Web of Science (WoS) sunt, în general, interesate să publice articole de maximă actualitate care să atragă cât mai multe citări în această BDI într-un interval de 2 ani (perioada care contează pentru factorul de impact – atât pentru revistele care îl au deja, cât și pentru cele care îl vizează). Totuși, revistele WoS publicate sub egida universităților prestigioase (în general, cu abonament) și mega-revistele (care publică sute, mii sau chiar zeci de mii de articole anual – în general cu acces gratuit, dar cu taxă de publicare) sunt interesate de calitatea execuției și nu de noutatea sau relevanța temei. Revistele științifice WoS urmăresc să publice articole ce vizează dezvoltarea lor și nu unele conform cu interesele sau limitele autorilor. Odată publicate, articolele atrag mai multe citări naturale, în medie, în această BDI, decât cele neindexate în WoS. Cheltuielile de producție trebuie să fie mai mici decât cele estimate prin vânzarea articolelor sau prin taxa de publicare. Atunci când editorul evaluează manuscrisele primite își dă seama cu destulă precizie dacă un manuscris poate fi îmbunătățit, și atunci îl trimite către recenzori. Altfel, îl respinge direct. Pentru autorii care doresc să publice în regim de acces deschis în revistele cu abonament, se pot viza granturi de publicare acordate de diverse entități. Chiar dacă asemenea articole primesc mai multe citări, majoritatea sunt irelevante, întrucât autorii care vizează să publice în reviste WoS fie accesează această BDI, fie caută preprint-urile sau postprint-urile postate online.